Preambul
Poporul catalan , de-a lungul istoriei sale, şi-a exprimat
in mod democratic dorinţa de a se auto-guverna in scopul îmbunătăţiri progresului,
prosperităţii populaţiei ,egalităţii de şanse pentru toţi cetăţenii asa cum
întărirea culturii şi identităţii colective.
Auto-guvernarea
Cataloniei se bazează de asemenea in drepturile
istorice ale poporului Catalan, in instituţiile seculare si in tradiţia
juridică catalană. Parlamentarismul catalan are bazele sale în Evul mediu, prin adunarea
de Pau i Treva şi Cort Comtal.
În secolul XIV a
fost creată Diputació del General sau
Generalitat . Acestă deputăţie câstiga
din ce in ce mai multă autonomie până când ajunge să acţioneaze în secolele XVI
şi XVII-lea ca Guvern al Principatului de Catalonia. Odată cu, căderea Barcelonei în 1714 după
Războiul de Succesiune, Felip V aboleşte prin Decretul de Nova Planta dreptul public catalan şi instituţiile de auto-guvern.
Acest itinerar
istoric a fost partajat cu alte teritorii, lucru care a creat un spatiu lingvistic
comun, cultural, social şi economic, cu vocaţia de al consolida si promova prin
recunoaștere reciprocă.
Pe parcursul
secolului XX dorinţa poporului catalan de auto-guvernare a fost constantă.
Crearea Mancomunitat de Catalunya în
1914 a fost primul pas în recupererea autonomiei, abolită de dictatura lui
Primo de Rivera. Odată cu proclamarea celei de-a Doua Republică Spaniolă in
1931, se infiinţează guvernul Catalan cu numele de Generalitat de Catalunya, care aprobă un statut de autonomie.
Guvernul Catalan a
fost abolit în 1939 de generalul Franco, care a instalat un regim dictatorial,
ce a durat până în 1975. Dictatura a avut o rezistenţă activă atât din partea
poporului Catalan cât şi din partea Guvernul Cataloniei. Unul dintre punctele
culminante ale luptei pentru libertate este crearea în 1971 a Adunării
Cataloniei cu numele de Assamblea de
Catalunya.
Aceasta a fost creată inainte de recuperarea
Generalităţii cu titlu provizoriu, cu întoarcerea presedintelui din exil în
1977. În perioada de tranziţie democratică şi în contextul noului sistem autonomic
definit de Constituția spaniolă din 1978, poporul Catalan aprobă prin
referendum Statutul de Autonomie a Cataloniei în 1979 .Primele alegeri
parlamentare au loc în 1980.
În ultimii ani,
în aprofundarea democraţiei, majoritatea forţelor sociale şi politice catalane
au creat măsuri de transformare ale cadrelor politic şi juridic. Cea mai nouă
se materializeaza în procesul de reformă al Statutul de Autonomie a Cataloniei iniţiat
de Parlament în 2005. Dificultăţile şi negativele din partea instituţiilor
statului spaniol, inclusiv sentinţa 31/2010 dictata de Tribunalul Constituţional
comportă negarea radicală a evoluţiei democratice si a vointei colective a
poporului Catalan în statul spaniol şi creaza
bazele involutiei de auto-guvernare, care este exprimata cu totală claritate în
aspectele politice, financiare, sociale, culturale si lingvistice.
Poporul Catalan si-a
exprimat în diverse moduri voinţa de a depăşi situaţia actuală de blocaj în
statul spaniol. Demonstrațiile masive din 10 iulie 2010, cu sloganul " Suntem
o naţiune, noi decidem ", şi 11 septembrie 2012, cu sloganul", Catalonia
un stat nou in Europa», sunt expresia de respingere a cetăţenilor faţă de lipsa
de respect pentru deciziile poporului Catalan.
Pe 27 septembrie 2012, Parlamentul Cataloniei
prin rezolutia 742/IX, constată nevoia poporului Catalan de a-şi determina viitorul colectiv în mod liber şi democratic printr-o
consultare. Ultimele alegeri parlamentare, pe 25 noiembrie 2012, au exprimat şi
confirmat aceast lucru de formă clara şi inequivocă.
Pentru a efectua
acest proces, Parlamentul Cataloniei reunit in prima sesiune a celei de-a zecea
legislatură, reprezentând vointa poporului Catalan exprimată democratic la ultimele alegeri,
adoptă următoarea declaratie de suveranitate si dreptul de a decide al
poporului Catalan:
DECLARAŢIA DE SUVERANITATE ŞI DREPTUL DE A DECIDE
AL POPORULUI CATALAN
Conform voinţei
majoritare a poporului Catalan exprimată democratic, Parlamentul a convenit să
înceapă procesul pentru a face posibilă exercitarea dreptului de a decide ,
astfel incât poporul Catalan isi poate
decide viitorul politic colectiv, în conformitate cu următoarele principii:
-Suveranitatea. Poporul
Catalan are prin motive de legitimitate
democratică caracter de subiect politic şi juridic suveran.
- Legitimitate
democratică. Procesul de exercitarea dreptului de a decide va fi democratic
garantizând in special pluralitatea optiunilor şi respectul fată de acestea ,
prin deliberari şi dialog în cadrul societătii catalane, cu obiectivul ca
declaraţia rezultată să fie expresia voinţei populare, care va fi garanţia
fundamentală al dreptului de a decide.
- Transparenţă. Se
vor oferi toate instrumentele necesare pentru ca intregul populaţiei Cataloniei
şi societăţii civile să dispună de toate informaţiile şi cunoştinţele adecvate
pentru a exercita dreptul de a decide şi de promovare a participării lor în acest
proces.
- Dialogul. Se va
dialoga si negocia cu statul spaniol, cu instituţiile europene şi comunitatea
internaţională.
- Coeziunea
socială. Se va garanta coeziunea socială si teritorială a ţării şi dorinţa
exprimată de societatea Catalană de a menţine Catalonia ca un singur popor.
-Europeism. Se vor
promova si apăra principiile fundamentale ale Uniunii Europene, în special
drepturile fundamentale ale cetăţenilor, democraţia, solidaritatea între
popoarele Europei şi increderea in progresul economic, social şi cultural.
- Legalitatea.
Toate cadre juridice existente vor fi folosite pentru consolidarea democratică
şi exercitarea dreptului de a decide.
- Rolul
Parlamentului. Parlamentul, ca instituţie ce reprezintă poporul Catalan , are
un rol principal în acest proces şi prin urmare, ar trebui acordate şi
specificate mecanismele şi dinamica de lucru care asigura acest principiu.
- Participarea.
Parlamentul Cataloniei şi Guvernul trebuie să facă participanţi activi ai
acestui proces intreaga populaţie locală şi maximul de forţe politice , agenţi economici
şi sociali, organizaţii culturale si civice, şi trebuie să specifice mecanismele
care garantează acest principiu.
Parlamentul încurajează toți cetățenii să fie protagonişti
activi în procesul exercitării democratice a dreptului de a decide.
Palatul
Parlamentului , 22 Ianuarie 2013
